Ma trezesc în miezul noptii,insetată,parcă teleghidată spre frigider.Surpriză!Cutia de cola era goală.Ce?Cum e posibil?îmi tot pun întrebări în mijlocul bucătariei,sprijinindu-mă de coltarul bej-crem:Cum de am omis eu să arunc cutia,oare chiar era goală? In plină tristeţe si dezorientare,parcă pierdută în noţiunea timpului adorm pe canapea până in zori.Ma trezeşte gândul de aprovizionare şi cobor spre supermarket. Fericită, observ in geam sticle de diferite mărci,insă aleasa mea era doar una,una dupa care tânjeam încă de aseară.Sa fie oare cutia de cola gustul fericirii mele sau ticăiturile inimii se datorează blondului din faţa cozii de la casa? Ma indrept spre frigiderul de sucuri şi incerc să mă evidenţiez.Observand ca şi el tot cola preferă îl intreb:”Hey tu,observ că eşti încă un fan cola sau greşesc?”,el imi răspunde non salant că ar putea fi,însa el preferă băutura tare,cea care te imbarbăteşte şi îţi dă curaj sa nu păleşti în faţa iubirii. Rămân plăcut uimită de răspunsul său inteligent,la care nu m-aş fi asteptat si cad pe gânduri.Coincidenţă sau dragoste la prima vedere?tipul pe care de fapt îl cheamă Robert.
Ma intreabă daca aş avea placerea de a ieşi cu el la o terasa ,unde putem sorbi gustul iubirii împreună. Mai exact m-a întrebat daca aş vrea sa ieşim la un suc,dar eu prefer sa interpretez cum îmi place. Şi incă ceva : Dacă destinul te încearcă,tu cum îi raspunzi?
